CAPITALE EUROPENE - analiza comparata

Organizare administrativa si indicatori de calitate a vietii in 27 de capitale UE

In primavara lui 2011, in urma unei initative controversate pentru o Lege a Capitalei, care a fost ulterior abandonata, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis si-a propus sa elaboreze un studiu comparativ despre sistemele de organizare administrativa si calitatea vietii in capitalele UE, cu scopul de a oferi un punct de plecare pentru o dezbatere avizata asupra modului de administrare a capitalei.

Am analizat cum sunt alesi atat primarii, cat si consilierii generali si de sector. In acelasi timp, am inregistrat metoda de hotarare si administrare a bugetului – daca este complet centralizat sau daca sectoarele au un cuvant important de spus in decizia si administrarea propriilor bugete. In plus, am comparat date despre spatii verzi, infrastructura pentru ciclism si rata utilizarii bicicletei si calitatea aerului. Ne-am concentrat pe nivelurile zilnice de particule in suspensie cu o dimensiune mai mica de 10 µg (PM10), aceste particule fiind identificate ca reprezentand aspectul cel mai periculos al poluarii in capitala in studiul “Calitatea aerului in Bucuresti. Efecte asupra sanatatii”.

Iata principalele concluzii ale studiului ”Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si indicatori ai calitatii vietii in 27 de capitale UE”:

Studiul poate fi descarcat integral de aici.

Departe de a promova un anumit model, studiul Ecopolis ofera un context comparativ, reveland cateva prime elemente necesare pentru evaluarea situatiei Bucurestiului in lumina informatiilor disponibile despre alte capitale. Pentru ameliorarea calitatii vietii bucurestenilor, modelele principale ar trebui sa fie orase verzi precum Copenhaga, Stockholm, Viena, Helsinki si Amsterdam. Nu intamplator, acestea au un avans considerabil fata de Bucuresti in implementarea strategiilor moderne de dezvoltare urbana. Totusi, performanta destul de ridicata din Vilnius, spre exemplu, sugereaza ca dincolo de factorii istorici (lipsa mostenirii comuniste), si cei economici, cum ar fi Produsul Intern Brut ridicat, importanta este si disponibilitatea autoritatilor de a mobiliza resursele existente catre promovarea unor politici durabile. Nu in ultimul rand, alte studii au gasit ca implicarea civica a locuitorilor are o corelatie semnificativa cu performanta ecologica a orasului. In concluzie, atunci cand se pune problema reformei capitalei, este necesara o dezbatere publica informata, luand in considerare exemplele pozitive din Europa si si viziunea bucurestenilor, pentru a asigura politici care pe termen lung vor face viata intre cladiri si masini mai suportabila.