Investitiile de mediu in Romania
Realizat in perioada februarie - iunie 2011, studiul ”Investitiile de mediu in Romania” reprezinta o analiza a principalelor instrumente pe care tara noastra le are la dispozitie pentru indeplinirea obiectivelor de protectia mediului asumate si a modului in care institutiile responsabile administreaza fondurile destinate finantarii proiectelor de mediu.
“Acest studiu trebuie sa reprezinte un prim semnal de alarma cu privire la situația problematica a invesțiilor Romaniei in proiectele de mediu. O politica de mediu eficienta depinde in mod fundamental de capacitatea instituțiilor care urmaresc implementarea politicilor prevazute. Din pacate, la ora actuala, nici Programul Operational Sectorial de Mediu si nici Adminitratia Fondului de Mediu nu par a se ridica la inalțimea misiunii pe care o au de indeplinit” avertizeaza Arpad Todor, Expert al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.
Iata cateva dintre concluziile ingrijoratoare ale studiului:
- In perioada 2004-2009 Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) - institutie specializata in colectarea unei parti din taxele de mediu si folosirea lor - a cheltuit doar 26% din bugetul prevazut pentru finanțarea de proiecte. Peste 2,3 miliarde RON, care ar fi trebuit sa mearga spre proiecte pentru imbunatațirea calitații mediului din Romania, au ramas in conturile AFM.
- Conform estimarilor Ecopolis, daca acesti 2,3 miliarde RON ar fi fost direcționați spre proiecte strategice pentru un mediu mai curat, ar fi putut genera urmatoarele rezultate:
- 10 milioane de copaci plantați
- 8.100 de kilometri de piste de biciclete construiți
- 52 milioane de metri patrați de spațiu verde amenajat
- 266.500 de locuințe izolate termic
- 652.000 de hectare renaturate in Delta și Lunca Dunarii
- Slaba performanta demonstrata de AFM in cheltuirea bugetului de care dispune este o constanta in toata perioada analizata. Deși incasarile Fondului pentru Mediu au crescut de la an la an cu procente intre 10% și 64% (cu excepția anului 2008), AFM a reușit sa cheltuiasca din bugetul prevazut pe fiecare an intre 19% (in 2007) și 39,20% (in 2009).
- Pe de alta parte, banii cheltuiți au mers in principal in doua directii: Prima, cea a Programului pentru reinnoirea parcului auto național – singurul finantat cu succes de AFM - a “inghițit” 40,43% din fondurile cheltuite pe proiecte; Cea de-a doua, rezervata lucrarilor destinate prevenirii, inlaturarii și/sau diminuarii efectelor produse de fenomene meteorologice, cu o alocare de 24,27% din fonduri.
- Domenii de o importanța deosebita pentru protecția mediului nu reprezinta interes pentru AFM, daca luam drept reper ratele de finanțare pentru proiectele depuse in categorii precum: reducerea impactului asupra atmosferei, apei si solului (1.87%), administrarea ariilor naturale protejate (1.38%), conservarea biodiversitații (0.17%) și impadurirea terenurilor degradate (0.47%).
- Rata de aprobare a proiectelor este extrem de scazuta, variind intre 2,7% (in 2010) si 21,2% in 2009, unul dintre motive fiind birocratia. Doar 2% din cei 5,437 miliarde euro alocați de POS Mediu au fost cheltuiți intre 2007 și 2010.
- La sfarsitul lui 2010, Romania a atins un stadiu de contractare de 43% din totalul sumei disponibile prin POS Mediu, procent care o situeaza la mijlocul clasamentului in randul noilor membre ale UE.
Descarca studiul integral "Investitiile de mediu in Romania"
Stop arderilor de deșeuri!
La nivel național, în primele cinci luni ale lui 2021, au fost identificate549 de amplasamente cu depozitări necontrolate de deșeuri și arderi de deșeuri, cu o suprafață totală de 717.000 metri pătrați.
Stop arderilor de deșeuri!
Inspectoratul pentru Situații de Urgență a raportat pentru 2020, la nivelul București-Ilfov, peste 130 de intervenții în teren pentru incendiere de deșeuri, în total, fiind arse peste 870 de tone deșeuri.
Comunicat: 28.07.2021, București
Platformele de consum colaborativ și provocările lor
Într-o lume în continuă dezvoltare tehnologică, care este adesea sub asaltul atacurilor cibernetice, un grup de șapte organizații din UE au dezvoltat un program de instruire pentru cei mai vulnerabili consumatori- persoanele în vârstă, pentru a învăța cum să navigheze provocările și oportunitățile din platformele online pentru consum colaborativ.
